Serialul american 24h – “Superman” al zilelor noastre

Cate ceva despre ultimul film serial care ridica in slavi America, fricile sale traditionale, patriotismul patologic de acum si serviciile sale administrative:

- suntem toti familiarizati cu deosebita modestie, depasita doar de mandria nemarginita a amerticanilor;

- este o odisee a minciunii; toate personajele mint, iar cele care nu mint sunt santajate astfel incat sa minta pana in final – nimeni nu scapa, am urmarit spacial acest lucru, nu exista personaj care sa nu spuna o minciuna, chiar si daca are doar o singura replica

- evident, personajul principal este din cauciuc, termo si chimiorezistent, cu impedanta infinita, rezistent la durere mai mult decat toti ceilalti si spre deosebire de Superman, nu s-a gasit inca kriptonita pentru el. si bineinteles ca este genial, cu o intuitie.. ceva de speriat,  pentru ca… stie scenariul :D

- nu are nevoie de somn sau de mancare - doar de dragoste, dar destul de rar, pentru ca nu prea are timp, filmarile facandu-se non-stop

- are frecvent intalniri de gradul O – apar cand te astepti mai putin tot felul de ‘aliens’, de la operatori, manipulanti sau cameramani pana la diversi polimorfi cum ar fi caini, pisici sau sobolani, in conditiile in care nr de figuranti este destul de limitat

- fenomenele paranormale nu mai mira pe nimeni; in conditiile in care personajul principal are 7-8 vieti/sezon, daca mai apare un personaj in rol secundar inviat sau chiar reincarnat intr-ul alt rol secundar, apoi nu-i bai…

- desi filmul incearca sa puna intr-o lumina proasta ‘fanatismul’ ‘teroristilor’, eroul “is unbreakable”, este cel mai fanatic personaj, evident, fata de protejarea valorilor americane, anume presedintia si (pasamite, pentru ca noi stim ca asta e de cele mai multe ori numai de fatada) vietile inocentilor…

- alergatul in jurul cozii este probabil sportul preferat si in cadrul serviciilor de investigatii americane ca mai peste tot (filmul arata cat de evident creste eficienta in momentul in care ‘an agent goes rogue’ adica ia investigatia in propriile maini, vorba ceea: “ce-si face omul cu mana lui…”)

- filmul este plin de mesaje subliminale, structura insasi a filmului fiind alcatuita periodic, repetitiv; uneori este chiar plictisitor pentru ca din cursul actiunii si din modul in care sunt dispuse scenele, iti dai seama dinainte cu mare probabilitate ce se va intampla (din acest motiv, desi neasteptatul este principalul atu al acestui film, as aprecia gradul de surpziza sub 30%)

- are darul, ca orice serial de succes, de a face in asa fel incat rezolvarea unei probleme sa lase locul uneia si mai mari (exact cum s-a dovedit in sistemul financiar bancar :)

- imi place faptul ca personajele schimba incarcatorul armei exact cand se termina gloantele, dovada ca regizorul si-a gasit timp sa numere impuscaturile; in mod normal in conditii de stres nu stii cand se termina si ramai fara glont pe teava… din fericire personajele clipesc in momentul in care trag, uneori cam artificial, dar totusi s-au gandit…

- desi un sezon reprezinta 24h in timp real (adica 24 de episoade), fiica personajului principal reuseste sa intre in cate o belea pe ora – imi venea sa zic regizorului: ‘tu tii cu ursul?!“… dar poate ea este personajul principal al fiecarui episod din cele 24 ale primei serii

- 7 zile a cate 24h reale si inca nu am vazut un personaj care sa nu minta (pana si o figuranta care zicea ca se duce sa puna la punct un discurs, a fost nevoita de imprejurari sa minta)  :(   Prea e constant acest lucru… poate ca eram eu pornit…

In concluzie: “Puiule, ce vrei tu sa te faci cand vei fi mare? – Giack Bauier…” sau ” Please Jack, don`t let them do this to me… Please Jack, don`t let them do this to me… Please Jack, don`t let them do this to me…” (pentru neinitiati, vezi episodul 8 sezonul 6)

Publicat în: on martie 21, 2009 at 7:27 pm Scrieti un comentariu

“Dar sunt asigurat… Si eu ce fac fara pacemaker?!”

Discutie medic-pacient pe holurile unui mare spital, ca sa nu zic cel mai mare si mai cu traditie din judet, centru universitar, centru de excelenta, etc:

- Bun si eu acum ce fac fara pacemaker?!

Faceti cheta… Si noi am facut pentru o ruda, care altfel nu scapa..

 

Se intampla in Romania. In conditiile in care legea asigurarilor de sanatate e plina de gauri mai ca svaiterul din Tom si  Jerry, fiind facuta mai mult pentru a gestiona hartiile decat sanatatea pacientilor. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate beneficiaza prin aceasta lege  de mai multe facilitati decat orice alt sistem de asigurare din tara sau din lume. Tolerand pierderile si lipsa de eficienta, statul stimuleaza mediocritatea. Pe mine va spun sincer, ma enerveaza geamurile fumurii (reminiscenta din timpurile comuniste daca vreti). Asa ca atunci cand vad noile sedii de banca sau de CJAS… imi aduc aminte de “plafoane” si de pacientii care nu-si iau retetele compensate de la farmacie pentru ca sunt… prea scumpe. Eu trec pe remedii homeopatice.

Acum ca v-am spus parerea mea, sa va spun si situatia de fapt: spitalul ceruse de anul trecut fonduri pentru achizitionarea de pacemaker-e. Raspunsul: “nu mai sunt bani de mult, asteptam bugetul nou”. Sa astepte ei fara pacemaker!! Ba nu, ca pentru ei se rezolva… ce e 1000euro la ce salarii au domnii de la CAS?… Ceea ce ma duce cu gandul la ideea ca numai daca ai bani rezolvi ceva. Acest lucru este foarte natural dealtfel. Ce nu e natural, si pe de o parte persista din epoca de aur, iar pe de alta parte a fost modernizat conform modelelor vestice, este facilitarea acestor  inegalitati prin legi si acoperirea neglijentei si lipsei de performanta. In rest, ca pe vremuri: “privilegii” – numai ca acum le zice “capital social”.

“Vrem egalitate, dar nu pentru catei”

Publicat în: on februarie 28, 2009 at 4:25 pm Comentarii (1)

“Piata deschisa”, sau “Romania – tara fraierilor”

Acesta este un semnal de alarma pentru Ministerul Sanatatii si pentru directorii de spitale care arunca cu banii in stanga si-n dreapta.

Aveam nevoie de un neon cu ultraviolete pentru o lampa de sterilizare UV a aerului, asa ca am cerut de la spital numarul furnizorului lor pentru ca ei cumpara cate un bax. Am zis ca fiind vorba de achizitii prin licitatie publica, firma respectiva va avea un pret cat mai apropiat de cel corect.

Da de unde? 112euro/buc. Ok, am sunat la Osram, au zis sa contactez reprezentanta din Romania – 46euro+tva.

Apoi am sunat un partener dealer din Berlin de la care am mai luat o lampa de endoscop cu 200euro+taxe cand la dealeri in Romania era peste 1000euro iar pe ebay cel mai bun pret era 600euro.

Pana la urma cu 82 euro am luat trei neoane UV pentru lampa de sterilizare a aerului, la pretul de 6euro/buc.  Dealerul din Berlin era a doua statie, la noi ar fi tot a doua la reprezentanta Osram sau a treia la firmele de tehnica medicala care vand si astfel de neoane UV de uz medical.

E adevarat ca am platit foarte mult transferul bancar (sa le zic ceva pe romaneste la parazitii de bancheri) si transportul, dar tot am iesit mai ieftin. Am luat trei tuburi UV de uz medical (poate stiti ca toate chestiile astea care se cheama “de uz” fie el medical, industrial sau altcumva, au inca un zero la pret numai pe motivul acesta) cu mai putin decat as fi platit aici, si in cei 112 euro nici nu intra transportul.

Necunoscute sunt caile comisioanelor. Acelasi lucru vi-l vor spune si medicii dvs de familie referitor la medicamente si dispozitive medicale.

bon-boani

Tot umbland pe colo – pe colo am dat peste o mana de bon-boani. Mie mi-au placut asa ca m-am gandit sa le impart cu voi :)

Add This! Blinkbits Blinklist Blogmarks BlogMemes BlueDot BlogLines co.mments Connotea del.icio.us de.lirio.us Digg Diigo DZone Facebook FeedMeLinks Folkd.com Fleck Furl Google Google Reader icio.de IndianPad Leonaut LinkaGoGo Linkarena Linkter Magnolia Mister Wong MyShare Ask.com MyStuff Ask.com Yahoo! MyWeb Netscape Netvouz Newsgator Newsvine Oneview.de RawSugar reddit Rojo Segnalo Shadows Simpy SlashDot Smarking Sphere Spurl Startaid StumbleUpon TailRank Technorati ThisNext yigg.de Webnews.de ReadMe.ru Dobavi.com Dao.bg Lubimi.com Ping.bg Pipe.bg Svejo.net Web-bg.com Plugin by Dichev.com
Publicat în: on septembrie 2, 2008 at 11:56 pm Scrieti un comentariu

Implantul de celule stem

In conditiile evolutiei stiintei biomedicale pana la nivelul la care a ajuns astazi, fiind capabila sa implanteze celule stem spre ase dezvolta si a forma tesut nou intr-unul vechi deteriorat, se pune intrebarea ce se intampla la nivel informational?

Aparent faptul ca acest implant este posibil si viabil (uneori) este in favoarea teoriei mecaniciste. Dar aceste celule prelevate de la altcineva, au si ele o bucatica din programul original, practic intregul organism s-ar afla codat holografic (in intregime) in aceste celule. Ce se intampla? Se cupleaza cele doua fiinte la nivel informational? Se lupta pana cand in final se produce rejectia?

Evident ca aceasta etapa, a manipularii celulelor stem, are rolul ei atat in relevarea adancimii la care se roduc modificarile cat si (mai ales, sper) la consecintele per total (pe termen lung) asupra informatiei fiintelor respective si asupra celei generale.  Fie nici nu exista acest camp informational ca in matrix, fie noua situatie se integreaza si la nivel informational (mai greu de crezut pentru ca in general din informatie ajunge materie; amintesc totusi ca putem genera ganduri care ajung in campul informational si apoi se materializeaza), fie ceea ce facem noi nu afecteaza restul matricii informationale (putin probabil deoarece ea se afla in toate si in plus nimic nu este un sistem inchis).

Cropcircle – coincidenta?

Cica “Cele mai importante doua cercuri in lan” care pasamite arata fragmente din informatia trimisa pe sondele cosmice in ‘74. http://www.youtube.com/watch?v=_KoR2t-iM9k

Si pasamite traducerea unui mesaj dintr-un alt cerc care drept e ca arata ca o cartela perforata numai ca rotunda ca discurile trimise pe una din sonde. 

No comment.

Publicat în: on at 10:51 pm Comentarii (1)
Tags: ,

Implementarea occidentala a ho’oponopono

Implementarea occidentala a ho’oponopono, tehnica iertarii: armonia cu universul prin asumarea tuturor bune si rele, recuperarea armoniei prin cererea iertarii de la sine (that`s whacky).

Si eu ma gandeam ca daca la inceput ‘n-a fost nimica desi nu era ascuns, si patruns de sine insusi odihnea cel nepatruns’,

si daca Dumnezeu care este in acelasi timp si Totul, si este dragoste,  atunci.. Love=0

PS: Am citit odata uninterviu cu Thomas Bearden care e un istoric militar preocupat de fizica cuantica din cate am vazut, si spunea ca tot ceea ce vedem, realitatea noastra este o curgere, pe diverse nivele, a energiei fundamentale, de fapt energia asa cum o cunoastem noi ar fi o curgere a… vidului. Cam creatza ideea pentru gustul meu, dar oarecum ar avea sens armonizarea asta prin asumarea a tot ce-ti apare in fata. Si se coroboreaza si cu spusele lui Isus, si cu legea atractiei si cu teoria unificata a campului. Nu stiu numai pana unde merge treaba asta cu nivelurile, e peste ‘al noua-lea cer’? E aici aproape la nivel (sub)cuantic? Sau pur si simplu e in toate nivelurile ca… asta e: ubicuitar, omniprezent si altele cu omi…

Medicul – simplu furnizor de servicii?

L-am intrebat intr-o zi pe un coleg mai in varsta: ce pretentie putem noi avea ca vindecam avand in vedere ca noi cu medicamentele maturam praful sub pres blocand apararea organismului iar cu tratamentul homeopatic combatem practic simptomele (aici ar fi de discutat faptul ca remediul nu-i da in cap organismului, ci il determina sa lupte)..

 

Mi-a raspuns razand: “medicul cu tratamentul, Dumnezeu cu leacul”.

 

Am preluat sintagma si o ‘predic’ pacientilor mei sub forma: “daca mergi la fantana cu  galeata sparta, la un moment dat va trebui sa realizezi ca ar fi bine sa o repari – o vindecare reala nu poate fi conceputa fara a elimina cauzele care au determinat boala”

Sunt numeroase metode de a combate boala, dar se pare ca numai una pentru a o vindeca.

Nimeni nu este insa dispus sa-si schimbe nici cel mai mic amanunt din viata cu care s-a obisnuit.(“..dintre care cel mai pacatos sunt eu..”)

 

Acestea fiind spuse, revin la titlul acestui articol: cum poate fi medicul, caruia i se cere sa aiba grija de cel mai de pret bun al nostru, sanatatea, sa fie un prestator de servicii?

E adevarat ca am devenit vanzatori de medicamente. Dar motivul pentru care am ales aceasta meserie este sa ajutam oamenii. Si oamenii trebuie sa stie si sa recunoasca acest lucru [acolo unde e cazul :D ]. Ei trebuie sa fie cei care sa ceara sanatatea de la ei insisi si de la Dumnezeu, sub indrumarea medicului.

 

Sau poate m-am inselat: poate omul nu vine sa fie vindecat, poate vrea doar cel mai scump si la moda tratament [desi prefera sa piarda o zi-doua pentru reteta gratuita].  Poate credinta in televizor si in vedetele care fac reclama la diverse medicamente a luat locul celei in Dumnezeu pentru care a vindeca cel mai urat cancer e o chestiune de.. “cere si ti se va da”. E de discutat aici, atat despre “daca ati avea credinta fie si cat un bob de mazare” cat si despre conceptia limitata a Bisericii noastre despre responsabilitatea omului ca fiu al Tatalui ceresc. Mandria a fost cel mai mare pacat, inca de la inceput. De aceea –  am inteles abia ulterior si cu mare stradanie – smerenia este leacul.

 

Daca-i vorbesti unui mirean despre smerenie, s-ar putea sa nu vada adevaratul ei sens,    s-ar putea sa zica ca multi dintre apropiatii mei: “cand esti la Roma…” Acest lucru este insa o minciuna, evident, si am descoperit ca a te minti pe tine este chiar mai rau decat a-i minti pe altii. De aceea:

 

1. Intr-un  tratament care are ca scop vindecarea, trebuie actionat de sus in jos. De la spirit catre trup.

Am descoperit aceasta ca sceptic, fiind intrigat de metodele si mai ales de teoria homeopatiei, de faptul ca metodele medicale consacrate pe care le-am studiat la scoala au aceleasi sanse de reusita in fata bolnavului terminal ca si ierburile. Si descoperind ca singura diferenta este dorinta omului de a se vindeca, sub variatele ei forme.

 

 

 

2. Atunci cand vii la medic, sa ai clar in minte pentru ce vii: pentru tratament, sau pentru leac, caci “ce-si face omul cu mana lui.. .“

 

Un coleg mutat de curand din Franta se plangea ca acolo un pacient a venit direct cu diagnosticul pus de familie si fara sa stea la discutii,  avea pretentia sa fie tratat conform spuselor sale fara a mai avea nici un respect pentru medic si pregatirea lui. Din pacate nivelul cultural al acestui fel de pacienti este suficient de scazut incat medicul sa trebuiasca sa-l convinga mai intai ca s-ar putea sa aiba si altceva decat crede el cu convingere ca are. Odata cu intrarea in UE am preluat o parte din practicile de acolo, nu intotdeauna cele mai nimerite. Am vazut si la noi in ultima vreme pacienti care la intrebarea ‘cu ce va pot fi de folos’ cer trimitere la CT, la analize sau la vreun specialist din nu-stiu-care centru. Drept e ca se cunoaste impasul profesional in care se afla medicina romaneasca din pricina nemaipomenitului management de care are parte si de sclavia fata de CNAS, dar pacientul nu realizeaza ca suntarea pasilor firesti si necesari in diagnostic si tratament nu face decat sa ridice costurile, ale lui si ale spitalului, deteriorand calitatea serviciilor de care are parte, uneori prelungind stradania spre vindecare.

            Cauza alegerii acestei variante presupun ca ar fi atat neincrederea in sistem si in medicul sau cat mai ales reticenta in a-si schimba modul de viata, pentru ca, sa fim cinstiti: de cele mai multe ori pacientul stie din ce cauza sufera, uneori chiar el o spune. Dar vrea sa fie convins ca nu mai are cale inainte si tras de maneca pe calea cea dreapta. Inca un motiv sa dea inapoi, dand vina pe neiscusinta psihologica a medicului. Din fericire incepe si la noi, in situatii mai deosebite, sa fie chemat ‘specialistul’. Sper ca aceasta practica sa se extinda in toate domeniile. In cazul de fata ma refer la psihoterapie si consiliere. Fiind supra aglomerat si neavand o pregatire specifica, medicul de familie nu va putea face acest lucru asa cum ar trebui si cu rezultate multumitoare.

 

Consider totusi ca este de datoria medicului de familie, el fiind primul in contact, sa-l indrume pe pacient in alegerea caii spre vindecare. Dar acest lucru nu se poate face fara cooperarea acestuia.

 

Din pacate ne-am invatat ca “se poate orice cu bani” si am ajuns sa ne prostituam profesional. Dar daca medicul este atat de sarac incat pune diagnostice la cerere, imi pare rau pentru saracia lui.. spirituala, pentru ca e vorba de ‘bad management’.

Pliant de la o firma de medicamente, despre hipertensiune

Ce este hipertensiunea arteriala?

Tensiunea (presiunea) arteriala (TA) ia naştere prin activitatea ritmică de contracţie şi relaxare a inimii prin care se asigură aprovizionarea cu sânge a organismului. TA variază în funcţie de vârstă, sex, constituţie, moştenire genetică, necesităţile organismului, sau în cadrul unor boli ce pot cauza creşterea TA. Se poate modifica de la oră la oră şi chiar de la minut la minut. O valoare ridicată a TA obţinută la o singură măsurare nu înseamnă neapărat că există HTA. TA trebuie să fie măsurată de către medic sau o aită persoană bine instruită în privinţa tehnicii de măsurare. Pentru a obţine o valoare corectă a TA trebuie sa staţi cinci minute în repaus şi să evitaţi consumul de cafea şi de tutun cu 30 de minute înaintea determinării.

Hipertensiunea arterială (HTA) apare atunci când TA creşte în mod constant peste valurile considerate normale:

   TAs (tensiunea arterială sistolieă) sub 140 mmHg, fiind preferabil
ca TAs să fie sub 120 mmHg;

   TAd (tensiunea arterială diastolică) sub 90 mniHg, tîind preferabil

ca TAd să fie sub 80 mmHg.

Dacă nu vă simţiţi rău, de ce trebuie să urmaţi tratamentul pentru hipertensiune arterială?

 

Deşi HTA afectează o mulţime de oameni, de multe ori nu determină nici un simptom de avertizare fiind pe drept numită .,ucigaşul tăcut”; în timp.

   menţinerea greutăţii corporale în
limite normale;

   activitate fizica regulată;

   reducerea consumului zilnic de sare;

   consumul mai mare de fructe şi vegetale;

   evitarea consumului de: alcool, tutun
sau cafea;

   evitarea utilizării anticoncepţionalelor;

   evitarea stresului.

Dacă TA nu a putut fi adusa la valori normale prin modificările stilului de viaţă expuse mai sus. trebuie introdus şi tratamentul medicamentos, urmând totodată câteva reguli:

-  respectarea datelor fixate împreună cu medicul
pentru verificarea TA;

-  respectarea recomandărilor medicului

în ceea ce pmeşle dieta, activitatea fizică, consumul de sare, alcool, etc;

- medicaţia administrată de medic trebuie luată exact a%a cum a fost prescrisă; tratamentul medicamentos nu trebuie întrerupt nici măcar pentru o zi, chiar dacă valorile TA au revenit la normal sub tratament.

 

Urmaţi tratamentul recomandat de medicul dumneavoastră!

Hipertensiunea e o boală ce trebuie tratată pentru toată viaţa, indiferent dacă vă simţiţi bine sau nu! [si-apoi noi din ce să trăim?! :) ]

Verificaţi-vă cunoştinţele privind tensiunea arterială

 

Cât de multe ştiţi despre boală?

 

 Bifaţi la fiecare întrebare „adevărat” sau „fals11.

 

Adevărat

Fals

1. în cazul consumului de grăsimi saturate (carne grasă, prăjeli, unt) cantitatea trebuie să fie redusă…………..

2. Grăsimile saturate se găsesc adesea în preparatele cu legume      …………………

3. La persoanele cu hipertensiune mai puţin severă, pierderea în greutate poate fi soluţia pentru scăderea tensiunii arteriale………………………………………

4. Murăturile, pastele făinoase şi telemeaua
nu conţin de regulă sare…………………..

5. Variaţia tensiunii în funcţie de cantitatea de sare consumată diferă de la un individ la altul………

6.75% din cantitatea de sare consumată se găseşte adesea în mâncarea gătită…..

7. Etichetele de pe produse nu vă pot ajuta să gătiţi fără grăsime……………….

 

8 Alimentele sărace în grăsimi sunt în aceiaşi timp bogate în amidon şi fibre….

 

9. Orice activitate fizică, practicată cel puţin 30 de minute pe zi în mod frecvent, ajută la reducerea tensiunii arteriale crescute……………………………

10- Băuturile alcoolice nu conţin calorii

Post pentru tratament

Postul asociat tratamentului nu este numai o chichita a dr. Secara care cere pacientilor sa se spovedeasca si sa se roage. Initial am crezut ca e vorba de o jertfa menita sa echilibreze tensiunile in pacient. De fapt lasam organismului timp sa se relaxeze chimic si informational. Si cu aceasta ocazie vedem cum ies la iveala simptome pe care le-am trecut cu vederea. Hahneman zice ca ‘desfaci simptomatologia pacientului ca pe o ceapa’ si are dreptate. Simptomele ascund procese inlantuite si ierarhizate.

PS: dr. Secara este un coleg specializat in medicina orientala, acupunctura si homeopatie, de la care am aflat ca oricat de adanc cauti remediul, tot nu vei ajunge la etiologie pentru ca un remediu nu poate actiona la un nivel prea indepartat de el; spre deosebire, rugaciunea nu are limita, pentru ca se transmite practic din aproape in aproape, de pe un nivel pe altul prin intermediari – zice in toate invataturie vechi, pana si in ho’oponopono si chiar in cartile profesorului Restian de medicina familiei (v. ierarhizarea pe nivele a psihicului).